Noile programe de finantare vor fi prezentate de ADR Nord-Vest cu prilejul Zilelelor REGIO Transilvania de Nord din 8-9 iunie 2015

ADR NV 2015Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest va organiza un eveniment amplu – Zilele REGIO Transilvania de Nord (8-9 iunie 2015) destinat promovării REGIO – Programului Operaţional Regional către publicul larg.
Zilele REGIO Transilvania de Nord vor avea loc la Centrul de Cultură Urbană Casino Cluj-Napoca, din Parcul Central, în 8 şi 9 iunie 2015, iar principalele subiecte vor fi REGIO 2007-2013, viitorul Program Operaţional Regional şi programele complementare pentru dezvoltarea regiunii.

Potrivit agendei evenimentului cei interesati de obtinerea unor finantari nerambursabile vor putea afla mai multe participand la prezentari cu urmatoarele teme:

  • Stadiul implementării REGIO 2007-2013: 8 iunie 2015
  • Programul Operaţional Regional 2014-2020 – priorităţi de finanţare: 8 iunie 2015
  • Finanţări pentru proiecte transfrontaliere: 8 iunie 2015
  • Planul Naţional de Dezvoltare Rurală: 8 iunie 2015
  • POCU 2014-2020: 8 iunie 2015
  • Programul Europa pentru cetăţeni: 8 iunie 2015

Pe data de 9 Iunie 2015 cei interesati de finantari pentru dezvoltarea unor afaceri sau finantarea unor activitati de tip non-profit vor putea participa la Târgul de finanţări (standuri de prezentare).

Inscrierile pentru participarea la eveniment se fac pe site-ul ADR-NV.

Reclame

Zile frumoase de toamna in Cluj

Cluj Toamna

Meteorologii au vesti bune pentru clujeni, urmatoarele zile fiind anuntate cu o vreme de toamna extrem de frumoasa. Dupa ce luna septembrie i-a determinat pe marea majoritate a clujenilor sa stea mai mult in casa luna octombrie a adus in sfarsit niste zile placute de toamna, mult asteptate de cei care sunt “mai romantici din fire”.
Cluj Napoca Toamna

Vremea a fost atat de frumoasa si placuta incat aproape toata lumea a iesit la o plimbare sau de ce nu, la o terasa. Bancile din parcuri au fost pline in fiecare zi.

Cluj Napoca 2013
Daca e sa ne luam dupa meteorologii rusi urmeaza una dintre cele mai grele ierni din ultima suta de ani, asa ca zilele acestea sunt teoretic ultimele din anul acesta in care te poti bucura de razele inca calduroase ale soarelui. Se pare ca ne vom mai bucura de soare si de minunatele culori de toamna doar 1 sau 2 saptamani !

Terasa in Cluj Napoca

 Centru Cluj toamna
Bucurati-va de aceste zile frumoase !  Centru Cluj 2013

„Produs de Cluj” in Zalau

Prod_Cluj 1 Pe data de 07 Iunie 2013 clujenii au invadat Zalăul ! Dar nu vă speriati …..  este vorba de o actiune de promovare desfăsurată de asociatia „PRODUS DE CLUJ”.
Asociaţia, prin acţiunile sale, urmăreşte dezvoltarea durabilă şi promovarea produselor, tradiţiilor, culturii şi turismului din zona judeţului Cluj. Asociaţia a fost înfiinţată în 2010, iar membrii fondatori sunt Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Centrul Agro Transilvania Cluj.

Acum a venit randul celor de la Zalău să ii găzduiască pe producătorii clujeni.
Evenimentul are loc în zona centrală a municipiul Zalau, in perioada 07-09 Iunie 2013, intrarea fiind liberă.Prod_Cluj 2
Numerosi producatori clujeni si-au expus mărfurile si asteaptă cu nerăbdare cumpărători din Zalau. Si-au anunţat prezenta peste 80 de expozanţi clujeni dar şi producători din judeţul Sălaj. Cei interesati de produse traditionale vor putea achizitiona miere de albine, siropuri naturale, lactate, pâine de casă, icoane pe sticlă si diverse alte obiecte de artizanat.
Pe perioada derularii târgului vor evolua numeroase ansambluri folclorice si interpreţi de muzică populară renumiti, atât din Cluj cât si din zona Sălajului.

Clujul este gazda celui mai mare târg agricol din Transilvania

Agraria 2013 ClujClujenii interesati de agricultură au avut posibilitatea de a vizita in perioada 25-28 Aprilie targul AGRARIA, cel mai mare târg agricol din Transilvania.

Aflat la cea de a 19-a ediție, targul a fost extrem de atractiv atat pentru fermierii din Transilvania cat si pentru clujenii interesati de a porni o afacere in domeniul agriculturii sau cei care practică agricultura ca si hobby.

Datorită numarului mare de participanti din diverse domenii targul a oferit numeroase sanse pentru stabilirea de noi contacte directe intre agricultori si furnizorii de echipamente si tehnologii dar si a unor contacte si posibile parteneriate intre diversi fermieri. Cu alte cuvinte targul AGRARIA a fost cadrul perfect incheierii de noi afaceri.

Targul a fost plin de tractoare „mari si frumoase”. Probabil tocmai de aceea un interes deosebit a existat pentru demonstratiile practice cu tractoare, organizate in zona special amenajată din cadrul targului.

Multi clujeni au venit insă in targ pentru a se delecta cu bunătătile comercializate pe perioada evenimentului. Acestia au fost interesati de Expozitia de produse traditionale organizată in colaborare cu Directia pentru Agricultura a Judetului Brasov (in standurile din Pavilionul B) si de Expozitia de produse bio, organizată impreună cu Bioterra – Asociatia Bioagricultorilor din România. Dacă la asta mai adaugi si micii foarte buni si gratarele excelente care s-au facut in incinta targului nu e greu să iti dai seama de ce o vizita la targ a fost plăcuta chiar si pentru cei care nu erau in  mod special interesati de afaceri in agricultură.

Sitemul medical privat intra in criza

Sanatate privataPana anul acesta serviciile de sănătate private erau considerate in Romania ca fiind o super-afacere. Profiturile mari obtinute in acest domeniu au făcut ca de la intrarea Romaniei in UE si pană acum numărul spitalelor private să crească de la aproximativ 10 unitati la peste 95 de unitati. Cifrele de mai sus se refera doar la spitale, dar la acestea se adaugă un numar extrem de mare de policlinici private, cabinete medicale si laboratoare.
Dar cum economia nu merge bine, chiar daca serviciile oferite de spitalele de stat ii aduc in pragul nebuniei pe toti romanii, au inceput să apară probleme si in sistemul medical privat. Scaderea veniturilor reale ale populatiei si de anunţurile făcute de Ministerului Sănătătii prin care se previzioneaza stoparea finantării de la CNAS pentru spitalele private si obligarea medicilor care lucrează si la stat, si la privat să aleagă o singură variantă au facut ca investitiile din acest domeniu sa o ia pe o pantă descendentă. Mai multe investitii mari in spitale ce trebuiau sa se deschidă deja in Cluj, Bucuresti si alte cateva orase mari din tară au fost inghetate. Mai mult decat atat este posibil ca in curand o serie de spitale ci policlinici private să intre in insolventă.

Potrivit unor informatii furnizate de Casa de Insolventă Transilvania se pare că serviciile medicale private reprezinta unul dintre domeniile ce se vor confrunta cu dificultăți financiare în perioada următoare si care ar putea genera mai multe insolvențe în 2013. In ultimii ani in tara s-au dezvoltat peste 100 de clinici private cu capital imprumutat si cu o contributie proprie mica, de 10% -15%. Deoarece concurenta a inceput sa devină mare iar veniturile populatiei din ce in ce mai mici marea majoritate a acestor clinici nu reusesc să genereze suficient profit pentru a rambursa la termenele stabilite imprumuturile primite.
Anul 2012 trebuia să marcheze inaugurarea celui mai mare spital privat din România la Cluj, Spitalul Pelican. Acesta ar fi urmat sa aiba 450 de paturi şi 200 de medici si ar fi trebuit să fie de patru ori mai mare decât spitalul  similar construit de investitori la Oradea. Din cauza problemelor din acest domeniu de activitate lansarea acestui spital a fost se pare amanata pentru 2014.

Prezentare Cluj

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafată de 179,5 km2. Situat în zona de legătură dintre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Câmpia Transilvaniei, orasul este plasat la intersectia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Somesul Mic si Nadăs si, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popestiului, Chintăului, Borhanciului si Popii. Spre sud-est, ocupă spatiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părti de dealuri si coline cu înăltimi între 500 si 825 metri. La sud orasul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orasului, se întinde Câmpia Somesană, iar la nordul orasului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) s.a.

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orasului medieval din acest loc.  Alte denumiri frecvente ale orasului sunt cea maghiară si cea germană, Kolozsvár si, respectiv, Klausenburg. Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 1974, conducerea comunista din acea perioada municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi asezări – mărturie a vechimii si continuitătii poporului român pe aceste meleaguri.

Prima atestare documentară a unei asezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a mentionat aici una dintre cele mai însemnate localităti din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, si constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la constructia unui drum strategic imperial. După retragerea administratiei romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viata urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea Castrum Clus. Mari grupuri de colonisti sasi s-au asezat în cetatea Clujului în timpul regelui Stefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populatiei orasului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul al XV-lea. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru productia si schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar si cu distractiile specifice orasului. Pe atunci populatia era formată din sasi, unguri si, în mică măsură, din români. Rolul meseriasilor în muncile orasului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle mestesugăresti. De acest lucru s-a îngrijit si Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 si 1490, născut in ardeal. Dupa anul 1800, cu o populatie 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar si la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele miscări revolutionare de la 1848 cuprind si Clujul. Desi un important centru revolutionar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăti, academii si gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orasul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu si Cezar Bolliac pentru unirea revolutiei române cu cea maghiară. Înfrângerea revolutiei ungare a dus la instaurarea regimului absolutist iar capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influentă austriacă mai mare asupra autoritătilor. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele sase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. După încheierea primului război mondial si înfăptuirea Marii Uniri, Transilvania a intrat în componenta Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare resedinta judetului Cluj (interbelic). În 1940, Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Fortele armate maghiare si germane care controlau orasul au fost respinse de trupele române si sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componenta României. In prezent s-a constituit asa numita Zona metropolitană Cluj-Napoca, ce este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bontida, Dăbâca, Bor?a, Chinteni, Aluni?, Cornesti, Panticeu, Vultureni, Aschileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghiresu, Căpusu Mare, Gilău, Floresti, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur si municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unităti.

Populatia Clujului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform Recensamantului din Octombrie 2011 , municipiul avea o populatie de 314.513 locuitori, fiind al doilea ca populatie din România. Proiectul zonei metropolitane ar urma să sporească potentialul demografic al municipiului cu încă aproape 30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).